Protecțiadatelor

B(P)ig Brother: O provocare pentru fiecare român, european sau pirat!

Regulamentul privind protectia Datelor Personale – privire de ansamblu

„Regulamentul privind Protecția Datelor Personale” este o propunere legislativă a UE. Comisia Europeană a introdus proiectul de lege în ianuarie 2012. Odată ce Comisia a prezentat o propunere, aceasta  trebuie să fie luată în considerare atât de Parlamentul European și Consiliul de Miniștri, precum și de toate guvernele reprezentate acolo. În acest moment, „Regulamentul privind protecția datelor personale” se discută în Parlament și în Consiliul de Miniștri.

Un „regulament” este un tip de lege în legislația europeană care se aplică în mod egal pentru toate statele membre, spre deosebire de o „directivă UE” care trebuie să fie pusă în aplicare în acord cu  legislația națională a fiecărui stat membru. Există deja o directivă din 1995 pentru protecția datelor cu caracter personal. Directiva a funcționat prost intrucât a fost dificil să  fie aplicată unitar în toate țările UE. Odată ce datele personale colectate au inceput  să fie schimbate între diferitele țări membre, a devenit mai dificil pentru cetățenii UE să aibă posibilitatea de a controla și de a-și exercita drepturile asupra informațiilor personale și a identității lor, drepturi care li se cuvin in propriile lor state dar care nu se regăsesc în legislația altor state.

Unele țări au interpretări superficiale ale directivei privind protecția datelor din 1995. În Irlanda, oamenii au o legislație mult mai difuz implementată asupra datelor personale decat în Suedia, de exemplu. Alte state membre au ales să introducă excepții de diverse grade respectivei directive astfel încat rezultatul s-a dovedit a fi o situație juridică foarte dificilă atât pentru persoanele fizice cât și pentru companiile care doresc să fie active în mai multe state membre ale UE. În Suedia există o cantitate mare de legi care se aplică unor diferite tipuri de date. În consecință, regulamentului este cel mai strict aplicat în Suedia comparativ cu alte state.

Directiva din 1955 prevede ca statele membre să dispună de o autoritate specială care controlează legile de protecție a datelor. În România aceasta se numeste Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. În alte țări autoritățile nu au responsabilitatea de a se asigura că legile de protecție a datelor sunt puse în aplicare cu resurse suficiente, fapt care a condus la respectarea normelor acestora în mod diferențiat.

Propunerea de regulament privind protecția datelor va creea reglementari mai consistente pe întreg teritoriul UE, și va asigura ca marile companii active in mai multe state membre sa nu poata angrena statele membre și pe cetățenii acestora unul împotriva celuilalt în așa fel încât protecția datelor să aibă de suferit. În plus, va exista un mecanism care va permite ca costurile de menținere și mentenanță ale acestor legi să poată fi partajate între diferitele autorități nașionale de protecție a datelor.

 

Puteți găsi noua propunere în întregime aici.

Veți găsi, de asemenea, ancheta Comisiei asupra propunerii aici și aici. Mai mult, veți găsi un studiu realizat de Institutul European de Statistică Eurobarometer privind europenii (și suedezii) cu privire la setările de confidențialitate aici, precum și rezultatele impărțite in analizele fiecărui stat aici.

Puteți găsi vechea lege a UE aici.

Puteți găsi Actul Datelor Personale actual suedez aici.

Stiai ca...

...toti cetateni UE au dreptul sa stie ca datele lor sunt folosite inca din anul 1995? In realitate, pana si cercetatorii  au fost nevoiti sa afle pe cai secrete cum aceasta colectare de date are loc. Asta inseamna ca cunostintele noastre despre faptul ca suntem influentati in mod subtil de catre profilele de consumatori ce ni se aloca sunt foarte scazute in comparatie cu nivelul la care ar trebui sa fie, la care suntem indreptatiti.

Guvernul Romaniei a propus in noul proiect de lege de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală trimis la Senat niste modificari ale procedurii de acces la datele de trafic stocate in conformitate cu noua lege Big Brother 82/2012Mai multe detalii pe site-ul ApTI:

Pe scurt, două noi importante propuneri: 1. această solicitare poate fi făcută doar cu autorizarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi. Diferenţa, faţă de actualele prevederi, constă în aceea că autorizarea judecătorului este acum necesară pentru toate organele de urmărire penală, şi nu doar pentru organele de cercetare ale poliţiei judiciare. 2. datele pot fi solicitate doar atunci când există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni şi există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe. (Bogdan Manolea)

...aproape 60% dintre suedezi ar prefera sa nu trebuiasca sa impartaseasca atat de multa informatie privata ca sa aiba acces la serviciile gratuite oferite pe internet. Conform Eurobarometrului atitudinilor cetatenilor europeni cu privire la confidentialitate din anul 2011 suedezii sunt mult mai vigilenti cu organizatiile externe si informatiile lor personale decat alte tari europene.

...una dintre cele mai semnificative derivari de la legile europene de protectie a datelor se numeste ''interes legitim'' - acesta permite colectarea si procesarea datelor fara ca persoanele in cauza sa isi fi dat consintamantul sau fara ca acestea sa fie constiente cu privire la folosinta datelor lor personale. In Irlanda, interesul legitim permite operatorilor de internet si detinatorilor de copyright sa  interzica consumatorilor providerului accesul la internet . Fara dreptate si fara control democratic!